90

D.B.

Când tac,
nu înseamnă că nu simt.
Înseamnă că ascult
cum dorința ta se așază
pe pielea mea,
înainte să mă atingi.

Nu port cu mine povești.
Port detalii:
un parfum care rămâne,
o privire care nu cedează,
un zâmbet care știe prea multe
ca să mai spună ceva.

Când intru într-o încăpere,
nu intru să fiu văzută.
Dar tot ce-i viu
se întoarce ușor spre mine.

N-am nevoie de cuvinte mari.
Mi-ajunge un gest
făcut în tăcere,
care aprinde tot ce încerci să ascunzi.

Sunt genul de femeie
care se lasă atinsă
doar de mâini care nu tremură.
Și care pleacă
fără să trântească ușa,
dar te lasă cu ea deschisă.

Fiindcă da —
când tac,
nu înseamnă că nu simt.

Înseamnă că știu exact
ce las în urma mea.