69
Coloana iubirii.
Din doua suflete, un dor, o forma, o singuratate.
Mainile tale au schimbat
tot ceea ce a simtit pielea mea pana la tine, cuvintele tale au inceput sa faca carare luminii
catre inima mea, iar aerul a devenit cald si usor cu fiecare atingere.
Un fel de rai in mine, si-un
fel de Dumnezeu pe care-l chem dupa numele tau. Harta fericirii mele are fix
conturul patului in care ne iubim. Respira, respira si lasa-ma sa te inspir.
Cum se-nalta coloana iubirii catre cer si da secolele innapoi.
Iar in timp ce-mi
rostesti numele, eu parca aud ecoul primului zambet de pe pamant si recunosc sunetul zambetului
meu.
Spune-mi, oare exista ceva mai frumos pe lumea asta decat sa-ti auzi propriul nume rostit de catre omul care da sens intr-un fel atat de sublim linistii si nebuniei tale?...
Fara margini, de la inceput, fara sfarsit. Tu si eu. Inima mi se face soare. Te iubesc.


Comentarii
Trimiteți un comentariu